535 Apr. 14 Împăratul Justinian I lărgeşte prerogativele episcopiei Justiniana Prima şi asupra localităţilor bănăţene, recucerite de el.
550 Gepizi, slavi, huni, cutriguri sunt semnalaţi în zonele dunărene.
560-583 Domnia kaganului Baian şi intrarea Banatului sub influenţă avară.
567 Avarii distrug regatul gepid din zona Tisei.
595 Campanie bizantină – condusă de generalul Priscus – pe Dunăre.
599 Expediţie a aceluiaşi general pe Tisa inferioară, împotriva avarilor.
602 O nouă campanie a lui Priscus în aceeaşi zonă, unde află trei sate gepide în Banat.
602 Invazia slavilor la sudul Dunării.
803 Puternicul kaganat avar, ce stăpânise timp de peste două secole Câmpia Panonică, inclusiv zonele bănăţene până la limita pădurilor, este distrus de franci.
896 Intrarea triburilor maghiare în Câmpia Panonică.
934 aprox. Ducele Glad stăpâneşte Banatul, de la râul Mureş până la cetatea Horom. Această ţară bogată atrage atenţia triburilor maghiare; o armată condusă de Zuard, Cadusa şi Boyta trece Tisa la Kenesna, apoi râul Seztureg (Aranca), după care pleacă spre Beguey, unde rămâne 2 săptămâni. În acest timp se supun locuitorii dintre Mureş şi Timiş, trimiţând ostateci. Armata maghiară înaintează pe Timiş în amonte până la Vadul Nisipurilor (identificat de unii în zona Lugojului, de alţii în zona actuală a frontierei româno-sârbe). Aici le iese în cale ducele Glad, cu o armată numeroasă, formată din cumani, bulgari şi români. După o zi de aşteptare faţă-n faţă, maghiarii trec Timişul printr-un vad mai îndepărtat şi iau prin surprindere armata locală, pe care apoi o înving. Glad se refugiază la Kovin, unde este asediat, cere şi obţine pacea. El continuă să domnească peste Banat, plătind tribut triburilor maghiare. Asistăm la o continuitate dinastică, singulară în istoria prefeudală românească.
953-954 Episcopul Hieroteus vine la nordul Dunării, în părţile bănăţene, unde păstoreşte creştinii de aici, după ritul bizantin.