Sec. XIII În registrul de la Oradea sunt consemnate mai multe judecăţi ale unor locuitori din Banat şi proba fierului înroşit purtat de unii împricinaţi; aflăm numele unor comiţi de Cenad, nobili din familia Chanadin, locuitori de aici: pristalul Joanca de Cenad, Gervasium din neamul Chanadin, pristalul Gonga din neamul Hudus, Nicolae arhidiacon şi călugăr de Cenad, pristalul George de Cenad, Sunad din Cenad, Mihail de Cenad.
Sec. XIII Oamenii şi iobagii mănăstirii din Cenad nu vor „…să asculte de abatele mănăstirii şi să-l primească cu respect …nici să împlinească cu respect drepturile abaţiei… aşa cum sunt datori”.
1301 Se stinge din viaţă ultimul rege din dinastia arpadiană şi se declanşează o perioadă de anarhie feudală, în care Anton, episcopul de Cenad, joacă un rol important.
1304 Sept. 6 Regele ceh Venceslas vine la Cenad, de unde ia două degete din moaştele sfântului Gerardo şi le duce la Praga.
1305 Dec. 6 Episcopii de Cenad şi Veszprem îl încoronează ca rege al Ungariei pe pretendentul Otto.
1307 Papa îl chemă la Avignon pe Anton, episcop de Cenad, certându-l pentru implicarea sa în politică în aceşti ani de anarhie.
1307 Înscăunarea regelui Carol Robert de Anjou, dar şi prima vizită a noului rege la Timişoara.
1307-1308 Începerea lucrărilor de construcţie a castelului (al „Huniazilor”) şi a cetăţii de piatră Timişoara, cu arhitecţi şi meşteri italieni.
1307 aprox. Martin, fiul lui Bugar, participă la asedierea şi cucerirea cetăţii Mehadia pe seama noului rege, ţinută de Ioan, fiul fostului ban Teodor (de Voiteni, din familia Cenad).
1314 Mar. 20 Vizită regală la Timişoara pentru verificarea terminării construcţiilor, în vederea mutării reşedinţei regale aici.
1315-1323 Timişoara devine reşedinţa regelui Carol Robert şi dobândeşte rapid o faimă europeană.
1315 Iul. Baronii şi prelaţii regatului se adună la Timişoara într-o dietă spre a îmbunătăţi starea ţării.
1317 Mai 19 Regele îl despăgubeşte pe Ioan de Bobda pentru pagubele făcute de oştirea regală în satul Beregsău Mic, unde a staţionat multă vreme.
1317 Dec. 15 Moare la Timişoara regina Maria, care este înmormântată în biserica Sf. Ecaterina (zona Liceului Pedagogic de azi). Tentativă de asasinat a întregii familii regale (rege, regină, cei doi copii), comandată de Petru fiul lui Petenye şi dejucată; autorii sunt judecaţi, condamnaţi şi ucişi.
1319 Ioan, fiul fostului ban Teodor de Voiteni, o ramură a familiei Chanadinus, cucereşte pentru Alexandru Basarab cetatea Mehadiei.
1319 Mart. Vine la Timişoara noua regină, Beatrix.
1319 Apr. 13 Atestarea documentară a cnezului Baciu din Caraş, fenomen cu adânci implicaţii pentru viitor.
1319 Nov. 7 Trimisul papal Rufinio de Civinio vorbeşte despre cetatea (castrum) Cenadului.
1320 Cenadul este amintit, din nou, ca având statutul de oraş (civitas). Cea de-a treia regină a lui Carol Robert, Elisabeta, ajunge la Timişoara. Recucerirea cetăţii Mehadia de către trupele regale. Solii regale la curtea voievodului Basarab.
1321 Mart. 31 Din Timişoara regele scuteşte de dări pe trei ani pe cei ce se vor aşeza în satele Beba şi Halaszmorotva.
1322 Mart. 21 La Timişoara se desfăşoară o mare adunare a baronilor şi prelaţilor regatului.
1322 Mai 22 Regele Carol Robert este oaspetele Cenadului.
1322 Aug. 28 Atestarea documentară a unor biserici de piatră în satele Sf. Ladislau şi Sf. Margareta din comitatul Cenadului, Denta, Wuiudwar, Giera, Gungudeghaza din comitatul Timişului, toate posesiuni ale familiei Voiteni, din neamul Chanadinus.
1323 Carol Robert mută curtea regală de la Timişoara la Vişegrad.
1323 Sept. 3 Act al capitlului din Cenad care aminteşte satul Gherman.
1323 Sept. 20 Fredel este judele episcopului de Cenad în satul Nadăş din Timiş; mai sunt amintiţi Ladislau, fiul lui Elleus, şi Laurenţiu, fiul lui Arnold, locuitori acolo.
1330 Iul. 11 Congregaţia nobiliară a comitatului se desfăşoară lângă Cenad; ca de obicei, atunci se înfăţişează şi plângerile celor nemulţumiţi; capitlul arată că nobilul Emeric de Bečej s-a prezentat, a stat o zi, timp în care nimeni nu l-a acuzat de fapte rele, apoi a plecat.
1330 Vara Trupele regale se află la Timişoara, de unde pleacă în campanie în ţara Românească; învinse la Posada, resturile oştirii se întorc în toamnă prin Transilvania, inclusiv regele, care îşi îngrijeşte rănile primite.
1331 Dec. 7 Sâmbăta la Cenad este zi de târg săptămânal.
1333-1335 Timişoara are în jur de 300 de familii.
1333-1335 Registrul dijmelor papale află la Cenad mai mulţi preoţi plătitori: Mihail, prepositul capitlului, Mathei, prepsositul bisericii Sf. Salvator, Petru, plebanul bisericii parohiale,Valentin, canonic şi pleban, Nicolae, abatele bisericii şi mănăstirii Sf. Gerardo.
1337 Iun. 11 Judele curţii regale întăreşte înţelegerea dintre arhiepiscopul Chanadin de Esztergom şi magistrul Dionisie din acelaşi neam Chanad pentru stăpânirea posesiunilor, a bisericilor şi mănăstirilor din comitatele Cenad, Arad, Timiş şi Caraş.
1339 Prima atestare cartografică europeană a Timişoarei, pe harta italianului Angelino Dulcerto, sub numele de Tymesuar.
1341 Mai 5 Atestarea documentară a primilor colonişti –hospites de Themeswar.
1342 Febr. 9 Cetăţenii Timişoarei nu au reparat podurile oraşului, deşi regele ordonase de mai multă vreme acest lucru.
1345 La Cenad este amintită biserica Sfântului Duh şi spitalul de lângă ea.
1345 Sept. Regele îl trimite pe episcopul Grigorie de Cenad la papa Clement al VI-lea, la Avignon.
1353 Mai 20 Ladislau, preopsit de Cenad, este comite al cancelariei regale a lui Ludovic I de Anjou.
1358 Febr. 28 Nobilul bănăţean Nicolae Laţcu, prezent la Avignon, cere papei Inocenţiu al IV-lea scutiri şi privilegii pentru bisericile sale din Banat, aflate între ortodocşi; printre acestea, şi biserica Sf. Maria din Seceani.
1359 Aug. 29 Cei 6 fii ai lui Ladislau, fiul lui Zarna, trec din ţara Românească în Banat şi primesc domeniile Recaş (6 sate) şi Chizătău (6 sate).
1359 Sept. 4 La Cenad este amintit Nicolae, fiul lui Marcu, lectorem seu Scholasticum, profesor la şcoala de aici.
1361 Aug. 1 Sunt nominalizaţi primii cetăţeni timişoreni: Mihail, fiul lui Valentin, şi Uthul Somlymos, probabil negustori, care sunt despăgubiţi pentru pagubele suferite din partea unuitricesimator (vameş) în zona Kecskemet.
1365 Timişoara este primul oraş din regat care are sigiliu propriu, cu 4 ani înaintea oraşului Košice.
1365 Febr. Oştirea regală se adună la Timişoara pentru campania împotriva ţării Româneşti.
1365 Mar.-Apr. Regele Ludovic I de Anjou este în Banat, la Timişoara, Jebel etc., urmărind concentrarea armatei regale pentru o expediţie militară.
1365 Mai-Iun. Campanie regală împotriva Vidinului; este prima luptă a bănăţenilor împotriva turcilor otomani.
1365 Sept. 22 Donaţie regală pentru cei 6 fraţi, fiii lui Ladislau, amintiţi la 1359, pentru domeniul Icuş (zona Margina – Timiş).
1365 Oct.-Nov. Se desfăşoară o altă campanie militară la Vidin, cu participare bănăţeană, pentru întărirea garnizoanei de acolo.
1366 Vara Împăratul bizantin Ioan V Paleologul se întoarce de la Buda prin Banat (Timişoara, Caransebeş, Orşova), prilej cu care este ospeţit cum se cuvine de gazde.
1366 Vara Decretele regale pentru stârpirea ereticilor (schismatici bogomili, probabil şi ortodocşi) şi predarea lor comitelui de Timiş spre a rămâne în Banat doar dreapta credinţă catolică.
1366 Iul.-Oct. Călătorie a regelui prin Banat (Lipova, Timişoara, Orşova etc.).
1366 Iul. 9 Regele Ludovic I şi mama sa, Elisebata, sunt la Cenad, probabil în legătură cu terminarea lucrărilor de înfrumuseţare a bisericii şi a mormântului Sf. Gerardo, făcute la dorinţa expresă a reginei mamă. Este vorba despre refacerea bisericii Sf. Gheorghe în stil romanic şi ridicarea unui altar în interiorul acesteia.
1366-1368 Bănăţenii sunt prezenţi în garnizoana regală din Banatul Vidinului.
1368 Au loc lupte între trupe regale maghiare şi ţaratul de Trnovo – sprijinit de trupe otomane – în Banatul Vidinului, la care participă şi bănăţenii.
1369-1379 În lista de socoteli a unui domeniu nobiliar bănăţean sunt atestate, la Timişoara, breselele croitorilor, fierarilor, pielarilor, dulgherilor, găitănarilor. Este amintită pentru prima dată câbla de Timişoara ca unitate de măsură.
1370 Mai 12 Palatinul regatului este în Banat pentru a combate numărul mare al răufăcătorilor de aici. Sunt amintite 70 de nume de răufăcători din toate comitatele bănăţene.
1371-1372 Pentru refacerea cetăţii Orşova, satele bănăţene trimit 352 oameni; cu acest prilej sunt amintite şi districtele timişene de azi Bel(inţ), Chery, Hodoş şi oraşele Lugoj, Chery, Hodoş, Sarad şi Sasvar din judeţul Timiş, plus un număr însemnat de cnezi săteşti din aceeaşi zonă.
1372 Nobilii de Remetea (lângă Berzovia) cumpără de pe piaţa din Timişoara stofe fine de Köln şi de Boemia, semn al rolului comercial important al acestui oraş.
1372 Iul.-Aug. Se desfăşoară o nouă campanie regală împotriva ţării Româneşti, cu participare bănăţeană.
1373 Apr. 5 Printr-o diplomă de la Avignon, papa Grigore al XI-lea acordă timişorenilor nobili Petru, fiul lui Ştefan, şi Nicolae, fiul lui Simion, şi soţiei sale, Margareta, dreptul de a avea un duhovnic propriu.
1374 O altă campanie regală împotriva lui Vlaicu, voievodul muntean, cu participare bănăţeană.
1379 În satul Hodoş vine magistrul Vincenţiu, dascăl din Semlacu Mare, care îi învaţă carte pe copii, pe lângă biserică.
1384 Locuitorii din Murano (Veneţia), presupus loc natal a Sf. Gerardo, vin la Cenad şi duc cu ei o parte din moaştele sfântului, alături de episcopul de aici, ce face şi el o călătorie în Italia; moaştele rămân la Murano până în anul 1590, când un călugăr le duce în biserica Sf. Gheorghe din Veneţia şi le depune în altarul Sf. Gerardo de acolo; la 1740, moaştele sunt duse la Bologna şi se întorc la Veneţia în anul 1805.
1385 Regina văduvă Elisabeta vine şi locuieşte la Timişoara.
1385-1387 Se desfăşoră o puternică răscoală bănăţeană împotriva noului rege Sigismund de Luxemburg, condusă de Vladislav şi Mihai, fiii lui Dan de Duboz şi Vladislav Zanc.
1387 Conducătorii răscoalei amintite au tabăra la Giulvăz, luptă cu trupele regale şi sunt învinşi în cele din urmă. Cu prilejul luptelor din Timişoara sunt arse şi documentele de posesie ale lui Bartolomeu, fiul lui Zemlek, asupra unui sat. Lupte şi în districtul Beregsău, la vest de Timişoara.
1389 Febr. Vizită a regelui Sigismund de Luxemburg prin Banat, în vederea pregătirii unei campanii militare la sud de Dunăre.
1389 Vara-toamna Se desfăşoară o campanie regală în sudul Dunării, în Serbia aservită otomanilor, încheiată cu lupta de la Kossovopolje, la care participă multe trupe bănăţene.
1389 Toamna-iarna Regele, aflat multă vreme la Timişoara, îi răsplăteşte pe vitejii remarcaţi în ultima campanie.
1390 Vara O primă incursiune („akin”) de pradă a turcilor otomani în Banat este respinsă de către trupele locale, conduse de banul Severinului, Nicolae Pereny. Se constituie un prim sistem de apărare a Banatului, prin construirea unei centuri de cetăţi, cu centrul la Timişoara. Incursiune a trupelor bănăţene la sudul Dunării, împotriva otomanilor şi a aliaţilor lor.
1391 Are loc o altă incursiune otomană de pradă asupra Banatului şi Timişului, respinsă de trupele locale, care este urmată de o nouă campanie militară bănăţeană la sud de Dunăre.
1392 O campanie regală se desfăşoară în Serbia ocupată de otomani şi este urmată de o incursiune otomană în Banat, respinsă de trupele locale la limita actualelor judeţe Timiş şi Caraş (Semlacu Mare-Vârşeţ).
1393 Se desfăşoară mai multe lupte cu otomanii în Banat.
1394 O incursiune otomană în Banat ajunge până la Gătaia şi devastează inclusiv mănăstirea pauliciană de aici, aşezată într-o insulă a Bârzavei.
1394 Vara Se desfăşoară noi lupte cu turcii otomani în Banat, după care regele prezidează congregaţia nobiliară reunită a tuturor comitatelor bănăţene de unde conferă bogate donaţii regale pentru vitejia bănăţenilor.
1394 Oct. 10-18 Aflat laTimişoara, regele Sigismund de Luxemburg prezidează congregaţiile nobiliare ale comitatelor Timiş, Cenad, Caraş.
1395 Nov. 11 Regele Sigismund de Luxemburg, care este în Banat, în trecere spre Moldova, face o vizită la Cenad. Expediţia regală împotriva Moldovei este continuată apoi în Muntenia şi Dobrogea; la sfârşitul ei apar nominalizări bănăţene şi donaţii pentru viteji.
1395 Toamna O nouă incursiune otomană în Banat, care ajunge până la Ciacova, este stopată de către comitele de Timiş.
1396 Iul. Incursiunea otomană, ajunsă până la Peciu Nou, este zdrobită de oştile comitelui de Timiş.
1396 Vara Trupele cruciaţilor vest - europeni străbat Banatul de la nord la sud şi trec Dunărea în ultima mare cruciadă europeană, cea de la Nicopole.
1396 Sept. În bătălia pierdută de creştini la Nicopole se remarcă mai mulţi luptători bănăţeni, inclusiv castelanul de Timişoara, care primesc apoi consistente donaţii regale.
1397 Primăvara Un atac otoman asupra Timişoarei este respins de garnizoană şi de trupele bănăţene.
1397 Oct. 25 Dieta regatului, desfăşurată timp de o lună la Timişoara, impune serviciul militar obligatoriu, stabilind sarcini militare pentru nobili, cler şi ţărani.
1398 Se desfăşoară operaţiuni militare la sud de Dunăre, urmate de concentrarea trupelor regale la Timişoara.
1398 Oct. Congregaţia nobiliară a Timişului, Caraşului etc. se defăşoară la Timişoara, în prezenţa regelui, cu scopul de a opri incursiunile otomanilor la nordul Dunării.
1399 O altă cruciadă papală împotriva otomanilor, cu concentrarea armatei la Timişoara.
1399 Mai-Iun. Au loc mai multe lupte cu otomanii.
1399 Oct.O nouă congregaţie a comitatelor bănăţene, desfăşurată în prezenţa regelui, stabileşte noi măsuri defensive.