Oraşul Recaş

 

FIŞA PRIMĂRIEI ORAŞULUI RECAŞ

PE ANUL 2020

1. Sediul consiliului local: Recaş str. Calea Timișoarei nr. 86, cod poștal 307340,

    telefon 0256 177278, fax 0256 177279

2. Adrese pagină internet: www.primariarecas.ro

3. E-mail: contact@primariarecas.ro

4. Primar: Pavel Teodor

    Viceprimar: Constantin Carcea

    Secretar: Jr Ramona Miheț

5. Repere istorice:

- 1319 - nobilul maghiar Dominik de Saar este amintit într-o cronică  a vremii ca proprietar al moşiei Rygachtelkue (Recaş);

- 1359 - în diplomele regelui Ludovic cel Mare este menţionată donaţia către fiii săi a posesiunii Rykas din apropierea Timişului Mic;

- în listele  de dijmă de la Vatican ale bisericii catolice, aşezarea Rykas nu este amintită, de unde şi prezumţia că populaţia era de religie ortodoxă; 

- în acelaşi an 1359 sunt colonizate cu aprobarea regelui Ludovic cel Maremai multe familii de români moldoveni ortodocşi care primesc loturi de pământ şi alte privilegii;

- 1362 - acelaşi rege Ludovic cel Mare colonizează  câteva familii de bulgari în vatra satului;

- 11 noiembrie 1447 - este făcută cea mai veche menţiune despre existenţa viilor din Recaş într-un act care arată că Mihail de Ciorna, Banul Severinului, cumpăra viile de la Ioan şi Ecaterina Magyar pentru 32 florini ungureşti de aur;

- 1470 - aşezarea  este numită în documente Oppidum Rekas, având rolul de a coordona 20 de loca­lităţi din împrejurimi;

- a doua jumătate a sec. al XVI-lea - românii aşezaţi  în apropierea Timişului se mută la Izvin datorită inundaţiilor repetate;

- 1716 - din aşezarea Vlaşniţa (Recaşul valah)   pleacă la Izvin mai multe familii de români, aceasta datorită deselor  conflicte interetnice avute cu locuitorii sârbi;

- 1744-1750 - sunt aduse familii de croaţi care se stabilesc în centrul vetrei satului;

- 1750 - sunt aşezaţi sârbi de religie catolică  din zona Bacica, numiţi de români  „şocaţi”; 

- 1763 - sunt  colonizaţi români din părţile  Ardealului;

- 1764 - începe  colonizarea cu populaţie germană, venită din părţile Oberhain, Regensburg, Schwaben, Pfalz, Trier, Mainz, Darmstadt, Würzburg, Hessen şi Köln;

- se conturează existenţa a trei cartiere (sate) ale Recaşului: Recaşul Valahilor (Vlaşniţa), Recaşul Şocaţilor (sau al sârbilor) şi Recaşul Bulgarilor;

- 1778 - Recaşul intră  sub administraţie ungurească;

- 1804 - în Nadăş sunt aduse familii maghiare din zona Seghedinului;

- 1809 - începe maghiarizarea  Recaşului,  însă valul cel mare de colonişti unguri ajunge abia în anul 1899;

- 1872 - se înfiinţează judecătoria, apoi biroul cărţii funciare (1894) şi percepţia Recaş  (1895);

- 1874 - Emilia Lungu Puhalo înfiinţează şcoala de fete de la Izvin, localitate cu populaţie românească;

- 1876 - s-a născut la Recaş  Tass Antal, astronom, conducătorul Observatorului din Budapesta şi director al Institutului de Cercetări Astrofizice din Ungaria (d. 1937);

- 1886 - Recaşul este reşedinţă de pretură;

- 1887 - s-a născut la Recaş Mihailich Győző, cel care a proiectat la Timişoara Podul „Liget” (1909, azi Podul „Decebal”), proiect distins cu Diploma de Onoare la Expoziţia Internaţională de la Paris -1910 (d. 1966);

- 1894 - este construită fabrica de cărămidă, cu 100 de angajaţi;

- 1895 - Recaşul face parte din comitatul  Timiş, era reşedinţă de comună şi avea 3.637 de locuitori;

- 1902 - este tipărit săptămânalul (german) „Temesrekaser Zeitung”; 

- 1905-1907 - are loc o colonizare masivă cu populaţie maghiarăr, tăindu-se pentru aceasta 2 500 iugăre de pădure din împrejurimi;

- fiecare familie de colonişti a primit 20 de iugăre şi o casă  de locuit;

- 1908 - s-a născut la Recaş Alexandru Elek Schwartz, fotbalist al Ripensiei Timişoara, antrenor al naţionalei Olandei şi al echipei Benfica Lisabona (d. 2000);

- 1909 - emigrează în SUA un număr de 76 de persoane;

- 1914 - pe lângă biserica romano-catolică  activează corul „Laudate Dominum”;

- 25 noiembrie 1918 - delegaţi pentru Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie sunt Teodor Novac şi Costa Vuia din Izvin, dr. Sever Bugariude la Recaş;

- 1921 - Recaşul face parte din judeţul Timiş  - Torontal, fiind reşedinţă de plasă;

- 13 noiembrie 1923 - regele Ferdinand I vizitează  satul Izvin;

- 1926-1930 - se aşază primele familii de ţigani (rromi);

- 9 ianua­rie 1931 - s-a născut la Recaş Ion Cojar, profesor, actor, regizor (d. 18.10.2009);

- 1936 - în  Recaş funcţiona  şcoala primară, şcoala confesională catolică, grădiniţa, cazinou, reuniune a pompierilor, un cerc de lectură, un club sportiv, un cerc agricol german, exista  fabrica de cărămidă, o moară, fabrica de sifon, diferite societăţi comerciale, oficiu poştal;

- 29 iulie 1939 - se naşte la Izvin Emil Nicolae Urtilă, prof. dr. univ., medic chirurg;

- 21 ianuarie 1940 - se naşte la Herneacova Ovidiu Giulvezan, conf. univ. dr., compozitor, muzicolog, publicist;

- 21 martie 1943 - se naşte la Recaş Martin Bauer, profesor, antrenor, vicepreşedinte al AJF Timiş;

- 4 august 1944 - se naşte la Herneacova prozatorul Oberten János;

- 27 octombrie 1947 - se naşte la Recaş Horia Ţâru, preot,  poet şi eseist;

- 15 aprilie 1949 - se naşte la Recaş Radu Nicosevici, preşedintele Confederaţiei Întreprinzătorilor Particulari din judeţul Timiş;

- 19 iulie 1952 - se naşte la Bazoşu Vechi Eugen Milutinovici, consilier judeţean în mandatele 1996-2000; 2000-2004; 2004-2008, om de afaceri;

- 30 iunie 1953 - se naşte în satul Bazoşu Vechi Ion Peptenar, vestit instrumentist de muzică populară bănăţeană;

- 24 iulie 1947 -  se naşte la Izvin Marina Rodica Cinca, prof. univ. dr. medic, consilier judeţean în mandatul 2004-2008;

- 1956-1968 - Recaşul este reşedinţă de comună  în raionul Timiş, regiunea Banat, cu satele  Bazoşul Vechi şi Izvin;

- 1968 - comuna ţine de  judeţul Timiş  şi i se adaugă satele Petrovaselo, Herneacova, Stanciova, Nadăş;

- 2002 - este inaugurat Muzeul de istorie al comunei;

- 2004 - are loc un referendum local, iar comuna Recaş  dobândeşte statutul de oraş;

- 2004 - începe amenajarea terenului de golf, unul dintre cele mai mari din ţară, care aparţine Asociaţiei  „Club Tite Golfresort” din Recaş, întinzându-se pe o suprafaţă de 34 de hectare (omologat la standarde sportive internaţionale, după cel de la Pianu de Jos în judeţul Alba şi cel de la Breaza -„Lac verde”;

- terenul de golf din Recaş are nouă trasee pe care pot juca simultan 36 de amatori;

- 2005 - apare primul număr al periodicului  „Jurnalul de Recaş”, cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Recaş;

- Bazoşu Vechi (1723-1725, Basos), Herneacova (1349, Aranyásó), Izvin (1453, Ewzwen, Ewsin), Nadăş (1247, Nádasd), Petrovaselo (1359, Horváthpetúrfalva) şi Stanciova (1456, Sztanchófalva).

6. Populaţia stabilă la 31 decembrie 2020 - total = 9584 persoane, din care:

- masculin =  persoane

- feminin =    persoane

7. Numărul locuinţelor la 31 decembrie 2020 = 3200

8. Numărul şi denumirea satelor ce aparţin oraşului = 6:

    Bazoş, Herneacova, Izvin, Nadăş, Petrovaselo şi Stanciova.

9. Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale:

a) Natura drumurilor şi lungimea acestora:

Nr.	Denumire	Lungime administrativa	Tip inbracaminte la DC/uri
1	DC 65: Izvin (DN 6) - limită U.A.T. Recaş/Remetea Mare. DC 65	3,20 km	Asfalt -1,2 km   Piatra, pamant -2 km
2	DC 66: Cramele Recas (DJ609E) - Stanciova. DC 66	6,70 km	Asfalt
3	DC 67: Stanciova – limita U.A.T. Recas/Remetea Mare. DC 67	7,70  km	pamant
4	DC 68: DC 66 (Herneacova) – Ferma Simei . DC 68	3,70 km	asfalt
5	DC 69: Dc68 – U.A.T. Recaş/Pischia. DC 69	2,41 km	Asfalt -1,80 km Pamant-0,61 km
6	DC 71: Remetea mică (DJ691A) – Nadăş-Buzad	7,80 km	pamant
7	DC 75: Recaş(DJ609E) – Petrovaselo - limita U.A.T. Recas. DC 75 Cralovat	6,50 km	Asfalt -4,50km  Pamant- 2 km
8	DC 76: Recaş DC 75 – Petrovaselo - Limita U.A.T. Recas. DC 76 Sustra DN6	1,00 km	asfalt
9	DC 147: Recaş (DN6) - Bazoş - limită U.A.T. Recas(raul Timis). Dc 147	9,00 km	Asfalt-8,00 km Pamant- 1 km
10	DC 148: Bazoşu nou (DJ609F) - limită U.A.T. Recaş, către Bazoş (DC147).DC 148	5,2 km	Pamant
11	DN 6 : Limită U.A.T. Recaș-Remetea – limită U.A.T Recaș Topopovăț	11,27 km	Asfal

 

b) Natura drumurilor şi distanţa în km între centrul unităţii administrativ-teritoriale şi localităţile aparţinătoare:

Centru Recaș – Izvin = DN 6 - 3,7 km

Centru Recaș – Bazoș DC 147- 7,7 km

Centru Recaș – Herneacova DC 66 – 8,9 km

Centru Recaș – Stanciova DC 66 – 12,4 km

Centru Recaș – Petrovaselo DC 75 – 7,1  km

Centru Recaș – Nadăș DJ699E  – 15,2   km

10. Reţeaua de alimentare cu apă pe localităţi, în km:

Recaș = 25 de km

Herneacova = 7 km

Petrovaselo = 4 km

Izvin = 10 km

Stanciova = 5 km

Bazoș = 13 km

11. Număr posturi în primărie - total = 88 din care:

- funcţionari publici = 38

- personal contractual = 48

- funcție demnitate publică - 2

12. Număr consilieri = 15

13. Înfrăţiri, colaborări cu localităţi din afara ţării:

   - Nova Crnja, Serbia

14. Asocieri la nivelul judeţului şi al ţării:

15. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:           

•  Asfaltarea satului Petrovaselo
•  Amenajarea trotuarelor în orașul Recaș și satele aparținătoare
•  Amenajarea unei piste de biciclete pe ruta Recaș – Izvin, Recaș – Herneacova
•  Modernizarea Iluminatului Public prin montarea de lămpi LED la nivelul U.A.T.O Recaș

16. Numărul mediu lunar al beneficiarilor Legii nr.416/2001 (nr. dosare pentru ajutoare sociale) = 40

17. Pieţe - târguri:

- Piața Agro-Alimentară Recaș

- Piața de vechituri Recaș

18. Instituţii şcolare:

      - Colegii =  -

 

      - Licee  = 1, Liceul Teoretic Recaș

 

      - Grupuri şcolare =  -

 

      - Şcoli cu clasele I-VIII =  Scoala cu clasele I-VIII Izvin,

       Școli cu clasele I-IV: Școala cu clasele I-IV Bazoș, Școala cu clasele I-IV Herneacova

 

      - Şcoli private = -

 

      - Grădiniţe cu program prelungit =  1, Grădinița cu P.P. Recaș

 

      - Grădiniţe cu program normal =  4 – Grădinița Izvin, Bazoș, Herneacova, Petrovaselo

      - Grădiniţă cu program săptămânal = -

      19. Instituţii sanitare: Dispensarul Uman Recaș și Dispensarul Uman Bazoș

      20. Instituţii culturale:

- Casa de Cultură „Ion Cojocar“ Recaş;

- Cămine culturale: Bazoş, Herneacova, Stanciova şi Petrovaselo.

21. Baze sportive şi de agrement:

- Sala de Sport  Izvin

- Sala Sporturilor Recaş;

22. Biserici, mănăstiri şi alte lăcaşe de cult:

Recaș – 2 biserici ortodoxe

-1 biserică romano catolică

-2 biserici penticostale

Izvin – 1 biserică ortodoxă

-1 biserică greco catolică

-1 biserică penticostală

-1 biserică baptistă

Bazoș – 1 biserică ortodoxă

-1 biserică romano catolică

-1 biserică penticostală

-1 biserică baptistă

Herneacova – 1 biserică ortodoxă

-1 biserică romano catolică

-1 biserică penticostală

Stanciova – 1 biserică ortodoxă-sârbă

-1 biserică penticostală

Petrovaselo – 1 biserică ortodoxă-sârbă

           -1 biserică baptistă

24. Monumente ale eroilor şi opere comemorative ridicate în memoria ostaşilor români şi străini:   

  Monument amplasat în Parcul Central din Orașul Recaș

25. Ruga şi alte manifestări cultural-religioase:

1. Ruga Recaș
2. Ruga Izvin
3. Ruga Stanciova
4. Ruga Herneacova
5. Ruga Petrovaselo
6. Ruga Bazoș