Oraşul Făget

 

FIŞA PRIMĂRIEI ORAŞULUI FĂGET

PE ANUL 2020

 

1. Sediul consiliului local: Făget, str.Calea Lugojului, nr.25, cod poștal 305300, tel.0256320494, fax 0256320611;
2. Adresă pagină internet: https://www.primariafaget.ro/;
3. E-mail: plfaget@online.ro ;
4. Primar: prof.Avram Marcel ;  Viceprimar: Avramescu Claudiu;     Secretar general: jr. Sita Valentina;

       5. Repere istorice:

- 1288 - o primă informaţie documentară vorbeşte despre zona Făgetului, amintindu-i pe Banii Severinului Mihai şi Velici care aveau aici anumite domenii (posesiunea Icuş);

- secolul XV - zona Făgetului face parte din domeniul Hunedoarei, cel mai întins domeniu nobiliar din Transilvania de atunci, aparţinând lui Iancu şi Ioan de Hunedoara;

- „pentru banii cheltuiţi cu echipamentul militar şi cu expediţiile antiotomane, cei doi primesc zalog în Banat districtul Icuş, târgul Marginea şi districtele valahe ale comitatului Timiş: Swdya, Monostor, Bosar şi Supan, dimpreună cu satele şi apartenenţele lor“ - (conform istoricului borlovan Patriciu Dragalina);

- 1548 - cetatea Făgetului este atestată documentar cu ocazia unei donaţii făcute de nobilul Ioan de Bozwar fiicei sale Dorotheea, la castelul nobiluluiIacob Bekes din Făget (Fagyath);

- 1544 - este amintită existenţa în cetatea Făgetului a unei garnizoane turceşti din armata lui Kassim Paşa;

- 1591 - garnizoana otomană din Făget era formată din 94 de ulufedji şi de asabi (soldaţi turci);

- sec. XVI - ocupaţia de bază a localnicilor români din părţile Făgetului era creşterea oilor şi a porcilor, iar în lunca râului Bega se practica cultura grâului, îndeosebi;

- 1516 - registrele de socoteli ale domeniului Hunedoarei arată că moara din Margina şi cea din Mănăştiur aduceau venituri mai multe decât moara mare de la Hunedoara;

- 1594 - Făgetul este eliberat de turci de George Palatici de Ilidia, ban de Lugoj, descendent de cnezii români din Banatul de Sud;

- 1660 - călătorul turc Evlia Celebi trece prin cetatea Făget despre care scrie: „A fost construită de o femeie cu numele de Tilen…E o construcţie în formă pătrată, frumoasă şi tare. La apus se află o poartă care dă spre câmpie. Are un dizdar, trei sute de ostaşi aleşi şi material de război îndeajuns; e acoperită în întregime cu şindrilă, dar nu are piaţă şi bazar sau altceva. Este doar un turn de serhat“ (cetate de graniţă, n.n.);

- 1699 - cetatea Făgetului a fost distrusă de otomani; ruinele acesteia abia se mai văd;

- 1727-1729 - sunt colonizate în zona Făget familii româneşti venite din Valea Haţegului;

- 1729 - sunt aduşi la Făget primii colonişti germani care primesc ajutoare materiale, sunt scutiţi de dări pe termen lung, sunt sprijiniţi să-şi construiască şcoală şi biserică;

- 1736 - se stabilesc în Făget 16 familii venite din Oltenia, plecate de teama atacurilor otomane;

- 1774 - este întemeiată la Făget prima şcoală românească;

- 1777 - Bel Mátyás în lucrarea sa „Geografia“ consemna: „Făgetul este oraş vechi şi vestit, putere de primă importanţă (castrum nobile), este aşezat pe o ridicătură înconjurat de o câmpie minunată“;

- 1788 - în jur de 50 de familii de şvabi erau deja colonizate în comună;

- se întemeiază cartierul „Făgetul German“;

- sfârşitul sec. XVIII - Johann Lehmann scrie: „Făgetul este un oraş câmpenesc frumos. Locul este bogat din cauza târgurilor de animale care se ţin aici. Oraşul este românesc, are peste 200 de case şi două biserici. Hanul de la Făget este cel mai frumos şi cel mai curat şi încăpător pe toată linia Timişoara - Sibiu şi acest han este proprietatea doamnei Soro. În han sunt opt camere pentru oaspeţi. Călătorii sunt bine serviţi, dar la un preţ foarte scump“;

- 1815 - florentinul Domenico Sestini vede Făgetul ca pe „un târg frumos“, cu „200 case româneşti, cu două biserici şi peste 30 case germane, cu o biserică mică dar curată, slujită de călugării minoriţi din Lugoj“. Făgetul era şi un important punct de legătură dintre Banat şi Ardeal, aici fiind şi „vama pentru Transilvania şi Ungaria“;

- la Făget se putea ajunge şi pe un drum mai scurt, de-a lungul râului Bega, dar numai pe vreme frumoasă;

- 22.04.1849- armata revoluţionară maghiară ocupă Făgetul, iar soldaţii unguri, după mărturia localnicului Partenie Gruiescu, „jefuiau, spărgeau, puşcau vaci, viţei, porci de pe drum, numai ca să facă prăpăd şi răutate; cu un cuvânt, vreme tristă pentru poporul român din ţinutul Făgetului“;

- 6 ianuarie 1896 - se naşte la Făget baritonul Titus Olariu (d. 30.08.1960, la Timişoara);

- 2 august 1898 - se naşte la Făget Nagy Ernő, campion olimpic la Jocurile Olimpice din anul 1932 de la Los Angeles la proba de scrimă (d. 8.12.1977);

- 17.09.1898 - este dată în folosinţă linia ferată Lugoj - Făget - Ilia, care leagă Valea Timişului cu Valea Făgetului;

- 1900 - Făgetul a fost colonizat cu maghiari;

- Bodó Antal, într-un ghid al Banatului, vede astfel aşezarea: „Făgetul, comună mare, centru de plasă, se întinde pe zona colinară de lângă râul Bega…De la gară, în 3-4 minute se poate ajunge cu birja în centrul localităţii, în parcul pieţei bisericii. Mergând spre centru pe strada Mare se pot vedea pe partea dreaptă Primăria, pe partea stângă şcoala de stat (maghiară), în Piaţa bisericii, Biserica romano-catolică, Judecătoria, hotelul „Regele maghiar“;

- 1903 - este zidită şcoala din Băteşti;

- 1904 - se naşte la Făget András Szilágyi, medic şi om de litere, autorul romanului „Noul păstor“, apărut la Paris în 1930 (d. 1984);

- 1.12.1918 - printre delegaţii bănăţeni care au votat Unirea Banatului cu Ţara şi al căror nume se cunoaşte s-au aflat şi bărbaţi din zona Făgetului: VictorFeneşiu, George Gârda, Vasile Iancu, Dănilă Iliţiescu, Sebastian Olariudin Făget, Constantin Corunţiu din Bichici, Ioachim Florescu din Povergina,Petre Cernescu din Băteşti, Iosif Capotescu din Brăneşti;

- 8 mai 1923 - se naşte la Făget scriitorul Traian Iancu;

- 28.03.1928 - are loc adunarea de constituire a Societăţii Anonime de Electricitate din Făget; în toamna aceluiaşi an se aprind becuri electrice la Făget, la 87 de solicitanţi;

- are loc canalizarea străzii principale, Regele Ferdinand, astăzi Calea Lugojului;

- 11.04.1937 - este pusă piatra de temelie a noului pod peste Bega, în prezenţa episcopului Vasile Lăzărescu, a senatorului din Circumscripţia FăgetVictor Feneşiu, a ministrului comunicaţiilor Richard Franasovici, a primarului de Făget Terente Răchiţan;

- podul de beton a fost considerat cel mai bine realizat pod în anii interbelici, în fostul judeţ Severin;

- 24 iulie 1937 - se naşte la Bighigi-Făget prozatorul Iosif Lupulescu;

- 28 decembrie 1939 - se naşte la Brăneşti - Făget, Valeria Toader, solistă de muzică populară;

- 21.03.1945 - pretura Făget primeşte de la Prefectura Severin ordinul de încartiruire a unor vestite instituţii culturale refugiate din Iaşi de teama înaintării pe pământ românesc a trupelor sovietice: Academia de Belle Arte, Academia de Muzică şi Artă Dramatică şi Filarmonica „Moldova“. Cele trei instituţii au funcţionat la Făget până în octombrie 1944, cu un număr de 80-100 de studenţi;

- 29 martie 1948 - se naşte la Băteşti-Făget scriitorul şi publicistul Ion Căliman;

- 11.06.1948 - regimul comunist naţionalizează la Făget „Moara Ţărănească Victor Feneşiu şi Cons.“, (care avea o capacitate de 15 tone făină pe zi), Moara „Bumbu“ din Bichici, Uzina electrică din Făget, cinematografele Apollo şi Astra, gatere, prese de ulei, etc.;

- 20 septembrie 1950 - se naşte la Temereşti, Dorel Covaci, fost primar al oraşului Făget, deputat de Timiş (2008 - în prezent);

- 28 aprilie 1951 - se naşte la Povergina omul de cultură Ioan Gheorghe Oltean, primar al Făgetului între anii 1983-1990;

- 1954 - se înfiinţează liceul care va primi mai târziu numele inventatorului Traian Vuia, moment benefic pentru intelectualitatea locului;

- 3 august 1955 - se naşte la Făget Cornel Lera, consilier municipal de Lugoj, consilier judeţean (2004-2008), director executiv al AJVPS Timiş (2001 - în prezent);

- 1955 - se deschide Casa de Cultură, avându-l ca director pe Axente Braşovan, iar ca instructor artistic pe Achim Penda;

- 2 februarie 1956 - se naşte la Povergina Dumitru Tomoni, istoric, cercetător ştiinţific, director al Liceului din Făget, inspector şcolar general adjunct (în prezent);

- 8 iunie 1956 - se naşte la Făget Petru Matusz, prof.univ.dr., medic primar chirurg;

- 1964 - localitatea Băteşti primeşte numele de Begheiul Mic;

- 1966 - Făgetul avea o populaţie de 3.840 de locuitori şi 1.133 de gospodării;

- 1973 - se construieşte un nou edificiu pentru autogara Făget;

- ianuarie 1994 - preşedintele României, Ion Iliescu vizitează comuna Făget;

- 5.07.1994 - Făgetul a fost declarat oraş;

- 1999 - prof. dr. Dumitru Tomoni publică lucrarea „Făget, monografie istorică“;

- 2002 - are loc prima ediţie a Zilelor Oraşului Făget, chiar în anul în care se împlineau 130 de ani de la naşterea inventatorului Traian Vuia;

- 2003 - este organizat la Făget primul „târg apicol“ la nivel naţional, ca loc de întâlnire a ofertei cu cererea în domeniul produselor pentru apicultură;

- Băteşti (sec.XVI - Batest), Begheiul Mic (nume istoric Băşeşti - 1690 - Basiestj), Bichigi (Bikiz - 1717), Brăneşti (1514-1515, Branesth), Bunea Mare (1440, Buhnia; 1924, Bunea Română), Bunea Mică (1871, Bunyaszekszárd), Colonia Mică, Jupâneşti (Swapanesti -1514-1515), Povergina (Poerszina - 1761) şi Temereşti (Thyhomeresth - 1514-1515).

6. Populaţia stabilă la 31 decembrie 2020 total = 6761persoane, din care:

7. Numărul locuinţelor la 31 decembrie 2020 = 2378

8. Numărul şi denumirea satelor ce aparţin oraşului =  10 : Băteşti, Begheiu Mic, Bichigi, Brăneşti, Bunea Mare, Bunea Mică, Colonia Mică, Jupâneşti, Povârgina şi Temereşti.

9. Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale:

a) Natura drumurilor şi lungimea acestora:

• Drum principal Bătești =1,34 km
• Drum principal Begheiu Mic = 0,62 km
• Drum principal Bichigi = 2 km
• Drum principal  Brănești = 2,3 km
• Drum principal  Bunea = 1,6 km
• Drum principal  Jupânești= 2 km
• Drum principal  Povârgina= 0,70 km
• Drum principal  Temerești= 1,05 km
• Drum secundar Bătești= 4,12 km
• Drum secundar Begheiul Mic= 2,16 km

• Drum secundar Bichigi= 0,60 km
• Drum secundar Brănești= 1,4  km
• Drum secundar Bunea= 3,55 km
• Drum secundar Jupânești= 0,3 km
• Drum secundar Povârgina = 1,24 km
• Drum secundar Temerești= 3,65 km

 

b) Natura drumurilor şi distanţa în km între centrul unităţii administrativ-teritoriale şi localităţile aparţinătoare:

                        - DC 98 Făget-Bichigi = 2,0 km;

                        - DC 98 Făget-Povârgina = 5,5 km;

                        - DC 98 Făget-Bunea Mare = 12 km;

                        - DC 113 Făget-Băteşti = 2 km;

                        - DC 113 Făget-Brăneşti = 6 km;

                        - DC 113 Făget-Jupâneşti = 11,5 km;

                        - DJ 681 Făget-Colonia Mică = 0,81 km;

                        - DJ 105 Făget-Temereşti = 1,9 km;

                        - DN 68A Făget-Begheiu Mic = 2,0 km

  10. Rețeaua de alimentare cu apă pe localități, în km:

Făget( 18,3 km),

Colonia Mică (4,8 km ),

Bichigi (2,53 km), T

emerești (4,78 km ) .

11. Număr posturi în primărie - total = 77, din care:

- funcţionari publici = 19

- personal contractual = 58

12. Număr consilieri = 15

13. Înfrăţiri, colaborări cu localităţi din afara ţării:

- Înfrăţire cu localitatea „Szekszard-Ungaria“, privind cooperare în domeniile: economic, cultură, învăţământ, întâlniri anuale în Făget şi Szekszard;

- Înfrăţire cu localitatea „Bellevenue-Franţa“, privind schimburi culturale, donaţie de cărţi şi medicamente;

- Protocol de înfrăţire cu localitatea „Cervinaria-Italia“, privind cooperare în domeniile: cultură, turism;

- Acord de înfrăţire cu localităţile „Aletea şi Gyula-Ungaria“, privind schimburi cultural-sportive bilaterale;

- Înfrăţire cu localitatea „Montza-Italia“, privind ajutor umanitar;

- Înfrăţire cu localitatea „Stropkov-Slovacia“, privind schimburi culturale;

- Înfrăţire cu „Comunitatea Comunelor din Mirebellois-Franţa“, colaborare şi ajutor umanitar;

- Colaborare cu localitatea „Kippenheim-Germania“;

- Protocol de înfrăţire cu localitatea „Ytrak-Franţa“, colaborare şi ajutor umanitar;

- Intenţia de colaborare/cooperare cu localitatea Castellbisbal din Spania.

14. Asocieri la nivelul județului și al țării: ACOR; AOR; ADID; ADI Timiș; Asociația de Dezvoltare Intercomunitara Distributie Gaz Timis-Est, Asociatia Microregională Țara Făgetului; Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului in Timiș;

15.Obiective și investiții propuse a se realiza:

• Amenajare trotuare în orașul Făget;
• Modernizare străzi în orașul Făget;
• Modernizare străzi în localitățile aparținătoare orașului Făget;
• Amenajare rigole de scurgere  în orașul Făget;
• Refacere 4 podețe, lucrări de reparație 2 poduri, construcția unui podeț pietonal;
• Realizare infrastructură locală pentru punctele de atracție turistică, bisericile de lemn din Bătești, Jupânești și Povârgina și a bisericilor din localitățile  aparținătoare orașului Făget;
• Extindere rețea electrică în localitatea Colonia Mică-etapa II;
• Decolmatare șanțuri de scurgere în orașul Făget, defrișări, curățiri arbuști și iarbă a pârâurilor Vadana și Redana;
• Modernizare drum comunal DC 98;
• Centru zonal de intervenție;
• Modernizare și extindere rețea de apă –canal Făget;
• Reabilitare Casa de Cultură Făget;
• Reabilitare cămine culturale în localitățile  Bătești și Bunea Mare;
• Actualizare Plan Urbanistic General;
• Strategie de dezvoltare locală;
• Modernizare și extindere rețea de apă –canal Făget;
• Reabilitare  clădire  Agenția de Șomaj -sucursala Făget;
• Construire bloc de locuinte pentru tineri ANL;
• Reabilitare ambulatoriu Spital orășenesc Făget;
• Modernizare drum comunal DC 107 Temeresti
• Reabilitare drum  Beheiu Mic
• Extinderea retea de apa-apă uzată în localitățile Bătești si Begheiu Mi

16.Proiecte cu finanțare (cofinanțare) externă în derulare: Modernizare drum comunal DC 107, sat Temereşti, oraş Făget, jud. Timiş;

17. Numărul mediu lunar al beneficiarilor Legii nr.416/2001 (nr. dosare pentru ajutoare sociale)= 12;

 18. Piețe - târguri: Piața Agroalimentară Făget, Târgul de animale;

 19. Instituții școlare:

-Liceul Teoretic ”Traian Vuia ” Făget ;

-Scolii cu clasele I-IV :  Bichigi, Bătești, Brănești, Bunea Mare, Colonia Mică, Temerești

-Grădiniță cu program prelungit Făget

- Grădinițe cu program normal: ”Mihai Viteazu” Făget, Bichigi, Bunea Mare, Colonia Mică, Bătești, Brănești, Temerești ;

20. Instituții sanitare: Spitalul Orășenesc Făget, Cabinete medici de familie.

21. Instituții culturale: Casa de Cultură Făget;

22. Baze sportive și de agrement: Stadion Făget;

23. Biserici, mănăstiri și alte lăcașe de cult:  Biserica Baptistă din Povergina, Biserica Baptistă din Bichigi, Biserica Pendicostală din Bichigi, Biserica Pendicostală din Temerești Biserica Pendicostală din Bătești Biserica Ortodoxă din Begheiu Mic Biserica Ortodoxă din Jupânești Biserica Ortodoxă din Brănești Biserica Ortodoxă din Bătești Biserica Ortodoxă din Temerești Biserica Ortodoxă din Bichigi Biserica Ortodoxă din Povergina Biserica Ortodoxă din Bunea Biserica de Lemn din Jupânești Biserica de Lemn din Bătești Biserica Adormirea Maicii Domnului din Făget II Biserica Reformată din Făget Biserica Adventistă de ziua a 7-a Speranța din Făget Biserica Adventistă de ziua a 7-a Mișcarea De Reformă din Făget Biserica de Lemn din Povergina Biserica Romano-Catolic din Făget Biserica Adventistă de ziua a 7-a Betania din Făget Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Făget I Biserica Pendicostală Efrata din Făget Biserica Baptistă Betel din Făget

24.  Monumente ale eroilor și opere comemorative ridicate in memoria ostașilor români și străini: 2

25. Ruga și alte manifestări cultural-religioase

 Ruga în localitățiile:

• Făget și Brănești (15 august- Sfânta Marie Mare)
• Temerești (29 iunie – Sfinții Petru și Pavel)
• Bătești (14 iunie)
• Jupânești (29 august- Tăierea Capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul)
• Povergina (20 iulie – Sfântul Ilie)
• Bichigi si Begheiu Mic (8 septembrie – Sfânta Maria Mică)
• Bunea Mare (9 noiembrie)
•  
• Manifestări cultural- religioase:
• Zilele orașului Făget (15-17 august)
• Sarbatoarea olarilor din Jupânești (29 august)
• Festivalul de colinde si obiceiuri de Crăciun „Colindăm Domnului Bun” (decembrie)