COMUNICAT DE PRESA

Ultima actualizare: Administrator, în data de 24.01.2013

19.09.2005

Una dintre competenţele şi responsabilităţile Consiliului Judeţean Timiş în rezolvarea problemelor cauzate de inundaţii, este emiterea autorizaţiilor de demolare, în cazul acelor case care, conform expertizelor specialiştilor, nu pot fi consolidate şi a certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor de construire pentru noilecase.

Până în prezent, au fost emise 626 de autorizaţii de construire, din care 584 de Direcţia de Urbanism a administraţiei judeţene, pentru case din localităţile Mănăstire şi Sângeorge (comuna Birda), Denta, Roviniţa Mare, Ivanda, Crai Nou şi Rudna (comuna Giulvăz), Otelec şi Ionel (comuna Uivar), Cruceni şi Foeni (comuna Foeni), restul de 42 de autorizaţii fiind emise de primăriile localităţilor Chevereşu Mare şi Gătaia.

Până în prezent, prin ANL au fost contractate lucrări de reconstrucţie la 548 case, din care au fost recepţionate 64 (9 în oraşul Gătaia, 10 în Sculea, 6 în Mănăstire, 8 în Sângeorge, 5 în Denta, 3 în Roviniţa Mare, 4 în Chevereşu Mare, 1 în Dragşina, 12 în Foeni şi 6 în Ionel).

O situaţie centralizatoare întocmită de ANL Timiş arată că 157 de case sunt la nivel de finisaje.

în ceea ce priveşte casele "adoptate", au fost finalizate lucrările la cele 8 case din comuna Birda (Consiliul Judeţean Constanţa), la casa "adopată" de SC Agma Tiucă SRL, (Sculea nr. 28) la casa cu nr. 167 din Denta, la cele cu nr. 196, 162, 221 şi 217 din Crai Nou, şi nr. 66 din Foeni, "adoptate" de Arhiepiscopia Ortodoxă Română Timişoara, la casa cu nr. 52 din Sculea (Biserica Ortodoxă Turda) şi cu nr. 309 din Cruceni, reconstruită de SC Fornetti România SRL, celelalte aflându-se în diferite stadii. La nivel de finisajesunt: 7 case din Sculea, 1 din Crai Nou, 3 din Foeni, 1 din Cruceni şi 1 din Mânăstire.

Prin Hotărârea Guvernului 904 din 2005, s-au alocat circa 257 de miliarde de lei vechi pentru lucrări de refacere a infrastructurii de drumuri din zonele afectate de inundaţii. Principalele tipuri de lucrări sunt: reparaţii cu mixtură asfaltică, refacerea rupturilor din corpul drumurilor, reparaţii la podeţe şi la străzile din localităţile grav afectate: Otelec, Ionel, Foeni, Cruceni, Crai Nou, Rudna, Ivanda şi Sculea). în ceea ce priveşte străzile, s-au realizat lucrări pe o lungime de 22,6 km din necesarul estimat de 27 km.

Consiliul Judeţean Timiş a depus pe Programul Phare 2004-2006 - infrastructură regională, 8 proiecte, care au fost jurizate la nivel regional. La ora actuală se lucrează la completarea documentaţiei, care trebuie depusă până la data de 13 octombrie.

Având în vedere faptul că această documentaţie (studii de fezabilitate refăcute conform structurii solicitate prin Ordinul 913/2005 al ministrului Finanţelor Publice şi al Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului) trebuie întocmită şi aprobată de consilierii judeţeni, şedinţa în plen, programată să se desfăşoare în cursul acestei luni, va fi amânată pentru octombrie.

Cele 8 proiecte sunt:

Cele 11 proiecte depuse de judeţul Timiş sunt:

"¢ Zona industrială Săcălaz (CJT în parteneriat cu CL Săcălaz)

"¢ Reabilitarea DJ 592 între localităţile Buziaş-Lugoj (CJT)

"¢ Reabilitarea DJ 691, între localităţile Timişoara-Pişchia-Maşloc - limită judeţ Arad (CJT)

"¢ Modernizarea DJ 592D, între localităţile Lugoj-Racoviţa-Bacova (CJT)

"¢ Reabilitarea DJ 682, limită judeţ Arad "“ Periam-Saravale-Sânnicolau Mare (CJT)

"¢ Centura de nord-vest de ocolire a oraşului Buziaş (CJT în parteneriat cu CL Buziaş)

"¢ Reabilitarea şi revitalizarea fortificaţiei Cetăţii Timişoara, Bastionul Theresia(CJT în colaborare cu CL Timişoara)

"¢ "Reabilitarea DJ 572, între localităţile Berzovia"“Buziaş-Lipova", proiect realizat în parteneriat de către consiliile judeţene Timiş, Arad şi Caraş-Severin.

Consilierii judeţeni au aprobat, în şedinţa din 22 iulie, strategia de administrare şi valorificare a infrastructurii Parcului Tehnologic şi Industrial Timişoara şi modificarea şi completarea "Caietului de sarcini" privind concesionarea terenului.

Oferta Parcului se adresează IMM-urilor, firmelor româneşti şi străine şi constă în concesionarea a 25 de parcele cu o suprafaţă totală de 18.3 ha, cu dimensiuni cuprinse între 950 "“ 8420 mp, complet echipate cu infrastructura industrială de bază.

La ora actuală, situaţia privind contractele de concesiune şi facilităţile acordate investitorilor Parcului Tehnologic şi Industrial Timisoara, este următoarea:

- SC EPS România SRL, întrucât a încheiat contractul de concesiune la o dată anterioară aprobării pachetului de facilităţi, nu poate beneficia de avantajele conţinute în noua ofertă a Parcului;

* suprafaţa concesionată: 3025 mp - parcela B1

- SC IOROM INDUSTRY SA a semnat contractul de concesiune pentru 18.062 mp - parcelele D4, D5 si D7

- KPM TECHNIK GmbH & EXPLICAD GmbH în urma licitaţiei din data de 06.09.2005, urmează să semneze contractul de concesiune pentru parcela D6 "“ 1500 mp

- SC TES SA deoarece nu a avut toată documentaţia necesară pentru participarea la licitaţia din 06.09.2005, va participa la licitaţia următoare, în vederea concesionării unei parcele în cadrul Parcului.

* suprafaţa concesionată: 1.000 mp - parcela A1 sau A2 sau A3

în plus, alte trei firme sunt în stadiul de acceptare a participării la negociere, şi anume:

- POWERTEK "“ distribuitor TEREX USA, care la momentul actual este al treilea producător mondial de echipamente de construcţii;

- ODORFER "“ firmă austriacă, care oferă sisteme alternative pentru încălzire, folosind o tehnologie de ultimă oră;

- MINTET-PELL "“ producător de produse chimice, fără poluarea solului, aerului şi a apei.

Principalele prevederi ale hotărârii CJT sunt:

1. lărgirea domeniului de activitate acceptat în Parcul Tehnologic şi Industrial. Astfel, pe lângă cele 4 domenii eligibile (software, IT& C, electronică şi automotive) au fost acceptate şi alte activităţi de producţie cu tehnologie puţin poluantă, activităţi de proiectare, cercetare-dezvoltare, logistică şi prelucrare lohn

2. exceptarea de la plata redevenţei, pentru o perioadă de maxim 2 ani, până la operaţionalizarea investiţiei

3. drept de preemţiune la cumpărarea terenului, după o perioada de 11-13 ani de activitate de producţie

4. posibilitatea dezvoltării etapizate a afacerii, pe o perioada de maxim 3 ani, timp în care firmei îi este rezervată toată suprafaţa unei parcele

5. posibilitatea de subdivizare a suprafeţei parcelelor

6. posibilitatea vânzării afacerii după o perioada de 7 - 10 ani de activitate de producţie

7. drept de utilizare cu titlu gratuit, pe termen scurt, a sălilor de protocol, seminar şi a unui birou mobilat din cadrul Pavilionului Administrativ al Parcului.

Informaţii suplimentare se pot obţine de la:

ADETIM: B-dul Revoluţiei 1989 nr. 17, tel: 494131; fax: 256-4945

Sediul Parcului Tehnologic şi Industrial: Calea Torontalului km 6, tel: 220801; fax: 220984

Unul dintre cele mai importante proiecte ale administraţiei judeţene, pentru care se efectuează în prezent lucrări, este consolidarea, restaurarea şi reamenajarea Muzeului de Artă în Palatul Baroc.

Imobilul a fost construit începând cu anul 1752 şi se află pe lista monumentelor istorice ale judeţului Timiş. Valoarea lucrărilor la Palatul Baroc (corp1, corp2, corp3, curte interioară, amenajări exterioare şi amenajare subsol), rest de executat la data de 01.01.2005 este de 144 miliarde lei.

Proiectanţii lucrărilor sunt Prodid SRL şi Iprotim SA, iar antreprenorul general "“ SC CASTRUM TIM SRL. Pentru terminarea lucrărilor aferente Palatului Baroc, Aripa Mercy unde va fi expusă colecţia de artă din Banat şi de artă modernă românească - colecţia Corneliu Baba, Consiliul Judeţean Timiş a alocat 6,7 miliarde lei pentru anul 2005, termenul prevăzut pentru finalizarea acestor lucrări este 31.10.2005. Ministerul Culturii şi Cultelor a alocat 10 miliarde lei pe anul 2005, pentru lucrările din Aripa Mercy şi pentru lucrările aferente învelitorii şi structurii de rezistenţă a sălii Baroc (corp1.).

în prezent, se lucrează la: plinte şi pervaz parchet, confecţii metalice (scara de la subsol) şi la instalaţiile interioare (electrice, sanitare, încălzire). A fost definitivată structura de rezistenţă de la Sala Baroc.